Ce s-a întâmplat cu sportul în școli?

     Ce s-a întâmplat cu sportul în școli? De ce nu se investesc bani în baze sportive? De ce nu mai avem performanță în multe dintre sporturile unde excelam odată?

Din întâmplare duminica trecută, am avut posibilitatea să vorbesc cu un om care se ocupă de juniori și știe unde e ruptura. După o discuție de vreo 30 de minute am ajuns la concluzia că are dreptate. A început cu începutul, adică sportul în școli. Îmi amintesc că atunci când am fost eu elev așteptam cu nerăbdare orele de educație fizică, aveam echipament corespunzător la noi. Îmi amintesc că se organizau competiții între clase, între școli pe diferite sporturi, abia așteptam perioada aceea din an, deși nu am fost un sportiv care să facă performanță. Am înțeles că acum sunt mult mai rare evenimentele de genu, iar educația fizică din școli nu mai e așa apreciată. Am aflat faptul ca antreprenorii români se feresc din cauza birocrației sau din comoditate  să sponsorizeze echipele, cluburile sportive. La fel cum persoanele fizice pot distribui 2% din impozitul pe venit către organizațiile neguvernamentale (ONG), și firmele pot face astfel de donații. Desigur, companiile pot fi mult mai generoase: potrivit Codului Fiscal, acestea pot dona sume de până la 20% din impozitul pe profit, în limita a 3 la mie din cifra de afaceri.

Specialiștii de la compania de consultanță financiară EY România au explicat cum funcționează mecanismul de donare a acelei cincimi din impozitul pe profit, dovedind că este mult mai simplu decât ar putea crede contabilii. În primul rând, trebuie elaborat un contract de sponsorizare în care se trece suma ce urmează a fi donată. „Această sumă este considerată cheltuială nedeductibilă şi se constituie ca un credit fiscal. Nu afectează baza de impozitare. Iar în momentul plăţii impozitului pe profit, către ANAF, se va achita doar restul din impozit, donaţia ajungând astfel direct la beneficiar. De exemplu, din 1.000 de lei impozit datorat, 200 de lei se trec în contractul de sponsorizare şi 800 de lei în ordinul de plată către ANAF“, au explicat specialiştii. Una dintre marile probleme cu care se confruntă firmele ce ar putea fi donatoare este aceea că plata donaţiei se face, calendaristic, înaintea raportării şi plăţii impozitului pe profit, lucru care ar putea genera încurcături procedurale. Dar Fiscul are o soluţie şi pentru asta: în cazul în care se întâmplă ca suma donată să fie mai mare decât maximul eligibil, se poate face o reeşalonare pe până la şapte ani a părţii care-i revine ANAF din impozitul pe profit. Tratamentul fiscal „este acelaşi chiar şi dacă, în loc de bani, donaţia constă în diverse bunuri sau servicii.

Trebuie și firmele să înțeleagă faptul că în statele Europene cluburile și asociațiile  trăiesc în proporție de 80% din sponsorizări. Noi românii, trebuie sa ajutam comunitățiile noastre, indiferent că suntem administratori la stat sau la privat. Trebuie să ne dezvoltăm implicarea în activitățile copiilor noștri fără să așteptăm chiar totul de la Uniunea Europeana  sau Primări. Știu foarte multe persoane din alte țări care se implică în antrenarea micilor fotbaliști în comunități locale fără a cere vreun venit. În România nu mișcă prea multă lume vreun deget, dar toată lumea se plânge că nu există baze sportive sau vreun viitor.

Până la redobândirea performanței în sport, un aspect și mai important  e sănătatea. Sănătatea trebuie promovată prin alimentație corectă și sport, ambele încă din fazele incipiente ale vieții. Vorba românului “Cum îl crești așa îl ai ” este valabilă și pentru sănătate, nu doar pentru comportament.

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *